Povestea lui Kullervo - J.R.R. Tolkien

Cartea spune povestea unui tanar blestemat, care este vandut ca sclav si care jura sa se razbune pe magicianul care i-a omorat tatal. Kullervo, fiul lui Kalervo, este probabil cel mai tragic personaj al autorului. Tolkien insusi afirma ca Povestea lui Kullervo a fost „samanta incercarilor mele de a scrie legende" si „o piatra de hotar in legendele Primei Varste". Kullervo este, in mod clar, o versiune mai veche a lui Turin Turambar, eroul tragic din Silmarillion.

Povestea lui Kullervo, versiunea in proza a ciclului Kullervo din epopeea finlandeza si careliana Kerval, a fost scrisa de Tolkien pe cand era student la Exeter College, Oxford, in 1914-1915. Aceasta a fost o perioada dificila pentru autor, iar acest lucru este reflectat in subiectul si temele cartii, care este insa o piatra de temelie a universului fictional inventat de scriitorul britanic.

Editata de Verlyn Flieger
Fragment din cartea "Povestea lui Kullervo" de J.R.R. Tolkien:

"Statu pe ganduri o vreme, apoi il trimise pe baiat sa inalte un gard intre ogoare si salbaticie; Honto se urni sa duca la bun sfarsit si aceasta sarcina, asa ca stranse cei mai semeti dintre arborii pe care-i doborase si mai taie si altii pe deasupra, brazi si pini falnici din Puhosa cea albastra, pe care-i folosi ca tarusi; iar pe-acestia ii fixa mai bine cu scorus si impletitura de nuiele. Cand ispravi, gardul de busteni se intindea neintrerupt, fara poarta, deschidere sau crapatura intr-insul, iar Kullervo isi spuse in sinea lui, fioros: „Cine nu poate sageta vazduhul ca pasarea si nici sapa ca jivinele ce merg pe sub pamant nu va trece niciodata de gardul lui Honto si nici nu-l va strapunge".
Insa gardul acesta prea zdravan nu fu pe placul lui Olto, care-l certa pe robul sau de razboi, caci gardul n-avea poarta, nici deschizatura, nici vreo crapatura sau scobitura, ci era adanc infipt in pamant si strapungea norii lui Ukko deasupra.
Din aceasta pricina, crestele strajuite de pini falnici sunt si astazi numite „Gardul lui Sari".
- Nici la astfel de munci nu te pricepi, rosti Ulto, si nici nu stiu ce sa ma fac cu tine, dar treci colea, caci secara e numai buna de treierat.
Asa ca Sari se puse a treiera cu furie, de facu din secara numai pulbere si pleava, pe care vanturile din Wenwe o suflara ca pe-un colb in ochii lui Ulto. Iar Sari fugi degraba, caci elto se maniase de-a binelea. Maica-sa se temu pentru baiat, iar Wanona varsa lacrimi, dar fratele si sora lor mai mari ii dojenira, zicand ca Sari il scotea mereu din minti pe elto, a carui manie se rasfrangea asupra tuturor, in vreme ce Sari se ascundea prin padure."