Minte stiinta

"Minte Stiinta. Un dialog intre Orient si Occident" de Dalai Lama, Herbert Benson, Howard E. Gardner, Robert A.F. Thurman, Daniel Goleman

„Cred ca scopul ultim al tuturor fiintelor umane este dobandirea fericirii si a unui sens al implinirii. Oamenii de stiinta studiaza in special materia, dar nu pot ignora mintea omeneasca sau constiinta. Practicantii spirituali sunt preocupati in primul rand de dezvoltarea mintii, dar nu-si pot ignora cu desavarsire nevoile fizice. Iata de ce am insistat intotdeauna asupra importantei de a impleti abordarea mintala cu cea materiala in atingerea fericirii.“ (Sanctitatea Sa DALAI LAMA)
„Dialogul dintre psihologiile budismului si Occident reprezinta intalnirea unor paradigme diferite, fiecare cu propria unitate de masura a experientei umane. Doar in cadrul unei asemenea intalniri intelectuale se poate naste o sinteza noua. Pe masura ce aceste sisteme, atat de mult timp separate, isi continua interactiunea, exista mari sanse ca fiecare sa-l imbogateasca pe celalalt.
La fel cum psihologia moderna poate invata multe de la o veche stiinta a interioritatii, tot asa pot exista cai prin care abhidharma si alte sisteme orientale de gandire sa beneficieze de descoperirile stiintei moderne despre minte si creier. Intr-adevar, asa cum Sanctitatea Sa a spus despre dialogul dintre budism si stiinta: daca stiinta moderna a dovedit ca vreo credinta budista este gresita inseamna ca budismul va trebui sa se schimbe, la randul meu nutresc speranta ca, in aceasta intalnire a cailor, psihologia moderna sa fie la fel de flexibila.“ (DANIEL GOLEMAN, ROBERT A.F. THURMAN)
Fragment din volumul "Minte Stiinta" de Dalai Lama:

„Neurostiinta occidentala abordeaza mintea umana ca pe un creier, o sofisticata masina „wetware". Ultima metafora mecanica a mintii este computerul, masina ganditoare si modelul pentru memorie, dispozitivul de stocare de laser optic si holografic. Sunt convins ca pe masura ce masinile noastre devin tot mai sofisticate, modelul mecanic al mintii devine si mai subtil. Dar sa ne oprim putin si sa ne gandim la computer. Sa fie computerul doar o masina? Sa fie oare pur mecanic? Nu are si o minte? La urma urmei, un computer nu inseamna doar hardware. Cel mai sofisticat hardware nu poate functiona fara software. Software-ul este creat de minti omenesti care transfera design in formate mecanice. Mintea omeneasca isi schiteaza desenele din propriul program: din limbaj, cultura, educatie, ba chiar din limbajul special al matematicii — toate modificari ale influentei celorlalte minti. In plus, computerul nu poate decat sa furnizeze un rezultat cand este interpretat de celelalte minti care il folosesc. Metafora computerului nu rezolva problema trup/minte, ci doar o transpune intr-un alt mediu.
Acum neurostiinta abordeaza mintea — analiza, controlul si schimbarile care apar — ca si cand ar fi vorba de un computer, de un hardware. Putem face aceasta afirmatie in privinta abordarii radical-materialiste pe care a aparat-o doctorul Potter in dialogul de mai devreme. Este o abordare radicala. Daca un computer nu are un hard disk, nu va avea memorie. Daca va beneficia de un disc mare, va avea o memorie pe masura. UCP-ul, unitatea centrala de procesare, va determina cat de multe date poate procesa, cat de repede etc. Dar nici una dintre componentele hardware-ului, oricat de elaborata ar fi, oricat de mult curent ar trece prin ea, nu poate face nimic daca energiile nu sunt dirijate de un software, designul care ofera modelul si structura. Oare neurostiinta abordeaza nevoia de software? Cine lucreaza la software? Oare stiintele cognitive evita problema software-ului astfel incat sa nu fie catalogate drept stiinte soft?
Ideea este ca avem nevoie de stiinte soft ca sa putem lucra cu software-ul mintii.”