Intre plata si rasplata, Datoriile si latura intunecata a bogatiei

Aparuta initial in 2008 - in plina criza financiara si cu trei ani inainte ca antropologul David Graeber sa-si publice faimosul si enciclopedicul studiu privind datoria -, cartea autoarei canadiene Margaret Atwood investigheaza povara datoriei atunci cand ea nu are legatura doar cu banii. Demersul lui Atwood, cunoscuta in special pentru operele sale de fictiune, este unul complex: in cele cinci capitole-eseu ale cartii, autoarea discuta aspectele psihologice, sociologice, istorice, dar si teologice si ecologice ale conceptului de datorie, pronind de la experienta personala si a altora, de la studiile si cercetarile realizate de specialisti, precum si de la opere de fictiune, ca de pilda Negutatorul din Venetia, Faust, Paradisul pierdut sau Poveste de Craciun. Intr-o sumara incursiune in antropolgia animala, autoarea sugereaza ca datoria si simtul dreptatii sunt trasaturi genetice pe care oamenii le au in comun cu alte primate. Pe axa spatiu-timp, Intre plata si rasplata ne poarta prin Mesopotamia, Egipt si Grecia antica, in Europa medievala si moderna, apoi intr-o lume a viitorului ce ar putea sa fie.

Margaret Atwood este o autoare de literatura de fictiune, premiata de doua ori cu Booker Prize, care abordeaza erudit, riguros si documentat o problema ce a framantat societatea inca din cele mai vechi timpuri. Intre plata si rasplata reuneste cinci prelegeri-eseu pe tema datoriei pe care Atwood le-a tinut in diverse orase canadiene in cadrul conferintelor anuale Massey Lectures.

In mod clar, pe Atwood nu o deranjeaza sa fie privita drept atotcunoscatoare, iar cunoasterea de care da dovada este formidabila. Pe parcursul a catorva pagini, de pilda, face legatura dintre rezultatele unei simulari pe computer din 1970 cu personajele dintr-o carte pentru copii din epoca victoriana, pentru ca apoi sa mearga in Asiria sa discute originile semnelor zodiacale. Si toate au sens. Pare ca a citit intreaga literatura occidentala si da impresia ca e o autoritate in materie de limbi stravechi. - The Guardian

Atwood a imbinat analiza riguroasa si inalta eruditie cu o imaginatie jucausa si seducatoare. - The New York Review of Books

O carte echilibrata si in acelasi timp capabila sa te scoata de pe cararile batute ale gandirii. - The New York Times

De ce sa cumperi cartea:
• Pentru ca este o abordare inedita, intoarsa pe toate fetele, a ideii de datorie.
• Pentru ca este o carte accesibila oricarui cititor interesat de natura datoriei.
• Pentru ca prelegerile care stau la baza cartii au fost incluse in seria de documentare a CBC Radio One.

Cinci scurte citate care te-ar putea interesa:
• Sclavia datoriilor nu este nicidecum ceva de domeniul trecutului.
• Fara memorie, nu exista datorie. Altfel spus: fara poveste, nu exista datorie.
• Datoriile sunt noua obezitate, spunea de curand cineva.
• Se pare ca intram intr-o perioada in care datoriile au trecut prin cea mai recenta faza de inofensivitate, fiind si la moda, si incep sa redevina un pacat.
• Predicatorii din timpurile moderne pregeta sa spuna ca un gest cu adevarat virtuos ar fi ca toti creditorii sa isi arda pur si simplu registrele de socoteli, insa exista motive temeinice de a crede ca Isus voia ca noi sa "iertam" datoriile financiare, la fel ca si pacatele de alta natura.

Cateva intrebari cheie din carte:
• A fi datornic este ceva rau din punct de vedere moral? Este, de fapt, acest lucru un pacat? Si daca da, ce fel de pacat si de ce?
• Ce este mai de blamat - sa fii datornic sau sa fii creditor?
• Se poate oare considera ca unii oameni se baga in datorii deoarece, ca la cursele de motociclism viteza, pot simti astfel un plus de adrenalina in viata lor altminteri monotona?
• Ce se intampla cand oamenii nu isi platesc datoriile? Sau cand nu pot sa isi plateasca datoriile? Sau cand nu vor sa isi plateasca datoriile? Ce se intampla atunci? Si o derivatie a acestei intrebari: Ce se intampla daca datoria respectiva, prin insasi natura ei, nu poate fi rambursata cu bani?

Traducere din limba engleza si note de Irina Negrea.