Rusia mea - Mihail Siskin

În acest eseu de o impresionantă luciditate, Mihail Șișkin demontează mitul conform căruia Rusia este o „enigmă învăluită într-un mister“ și susține că pur și simplu nu știm suficiente lucruri despre ea. Așadar, care este adevărata poveste din spatele regimului autocratic al lui Putin și al invaziei sale în Ucraina?

Șișkin urmărește rădăcinile problemelor Rusiei, pornind de la „Rutenia (Rusia Kieveană)“, trecând prin Marele Ducat al Moscovei, imperiu, revoluție și Războiul Rece, până la Federația Rusă creată acum mai bine de treizeci de ani. Explorează relația dificilă dintre stat și cetățeni, explică atitudinea rușilor față de drepturile poporului și democrație și sugerează că de fapt există două popoare ruse: cei dezamăgiți și nemulțumiți, cu „mentalitate de sclavi“, și cei care îmbrățișează valorile europene și înfruntă opresiunea.

Având un caracter profund personal, dar și o viziune istorică largă, Rusia mea este o relatare revelatoare despre un stat cu un trecut sângeros, precum și o scrisoare de dragoste pentru patria natală. Va continua Rusia cercul vicios al revoluțiilor și autocrației sau poporul său își va găsi o cale nouă în istorie?

Mihail Șișkin
MIHAIL ŞIŞKIN s-a născut în 1961, la Moscova, iar după absolvirea Institutului Pedagogic de Stat a lucrat ca ziarist şi apoi ca profesor de germană şi engleză.
La doar doi ani după debutul său literar, în anul 1993, cu volumul de scurte povestiri Urok kalligrafii, s-a stabilit în Elveţia, la Zürich, unde lucrează ca interpret pentru azilanţii vorbitori de limbă rusă.

Este scriitorul căruia i s-au acordat cele trei mari premii literare ruseşti: Russkii Buker în 2000, pentru volumul Luarea Ismailului (apărut, în traducerea Antoanetei Olteanu, în 2016, la Curtea Veche Publishing), Naţionalnîi bestseller în 2005, pentru romanul Părul Venerei (traducere de Antoaneta Olteanu, Curtea Veche Publishing, 2013), şi Bolşaia kniga în 2011, pentru romanul Scrisorar (traducere de Antoaneta Olteanu, Curtea Veche Publishing, 2012). Aceleași trei romane, unele dintre cele mai traduse opere ale sale, au fost dramatizate și puse în scenă: Luarea Ismailului la Teatrul MOST, Scrisorar la Teatrul de Artă din Moscova, iar Părul Venerei la Atelierul „Piotr Fomenko“.